În strada Timocului, deși în condiții grele, lucrarea a continuat neîntrerupt o perioadă de 25 de ani. Spunem „în condiții grele” deoarece, imediat după mutarea în acest local, sala a devenit neîncăpătoare, s-a spart un zid și s-a construit sala mică, apoi un balcon de lemn, apoi încă un balcon de lemn și, în final, nemaifiind altă posibilitate de lărgire, s-a acoperit curtea interioară cu o copertină. Chiar și iarna, ușa bisericii rămânea deschisă, iar frații și surorile erau bucuroși că pot asculta Cuvântul Domnului chiar și în aceste condiții. Când frigul îi cuprindea pe cei de afară, frații dinăuntru le ofereau locurile lor și ei ieșeau afară în curte. Cu toate aceste neajunsuri, atmosfera spirituală era minunată.
Dumnezeu a revărsat mari binecuvântări peste lucrarea din biserică. Aici a fost construit primul baptistier și, fiindcă în acea vreme botezurile în aer liber erau interzise, aici se oficiau botezuri pentru frații din județul Timiș și Caraș-Severin. În acest fel au fost botezați o mulțime de frați și surori din Banat și chiar din alte părți ale țării. În ciuda tuturor interzicerilor și obstrucționărilor de tot felul, mai ales cel de a se lucra cu tineretul și copiii, în biserica de pe strada Timocului avea loc – caz unic în țară la acea vreme – un studiu biblic al tineretului, la care participau 200-300 de tineri din bisericile penticostale și chiar de la alte culte. Se ținea școală duminicală cu copiii, iar pe lângă corul mare, fanfară și orchestră, activa și un cor al copiilor.
Pe drept cuvânt, se poate spune că Biserica Penticostală nr. 1 din Timișoara era în acea vreme o adevărată pepinieră în care au crescut și s-au format zeci de tineri ce aveau mai apoi să devină pastori, evangheliști sau conducători de biserici în țară sau în diaspora. Și pentru că sunt prea mulți pentru a-i menționa aici pe toți – ne-am fi bucurat să-i avem astăzi pe toți ca musafiri – vă vom reține atenția doar cu un fragment din răspunsul pe care ni l-a trimis fratele Petrică Lascău, pastorul uneia din bisericile române din America:
„Mă consider unul din fiii acestei biserici, primindu-L pe Domnul Isus și născându-mă din nou în mijlocul dumneavoastră. Împărtășesc împreună cu toți membrii acestei minunate comunități penticostale bucuria atâtor ani frumoși de izbânzi cu Domnul nostru Isus Cristos.
Primii cinci ani din noua viață la care m-a chemat Dumnezeu i-am petrecut în sânul acestei biserici, timp care m-a marcat pentru tot restul vieții mele. Îi sunt recunoscător Domnului pentru ei.”
Funcționarea bisericii în strada Timocului devenea tot mai dificilă din cauza lipsei de spațiu. Anii treceau și toate încercările de a găsi o soluție erau de parcă zadarnice. La toate întrunirile, biserica cerea de la Domnul rezolvarea acestei probleme și iată că, la începutul anului 1974, Domnul a luat în seamă rugăciunea bisericii. Am primit aprobarea pentru cumpărarea unei magazii dărăpănate, în strada Țibleșului nr 2, obținând autorizație pentru reparare și înălțare cu un metru. Bazați pe puterea și ajutorul lui Dumnezeu, la începutul anului 1975 s-au început lucrările de demolare și apoi construcția bisericii. În acele vremuri o astfel de lucrare necesita minuni din partea Domnului, dar El n-a întârziat să le facă.
Conducerea lucrărilor a fost încredințată fratelui Crașovan Cornel, pe atunci proaspăt inginer constructor care, ajutat de o echipă de meseriași buni – aș aminti aici doar pe frații Șchiopu Dumitru și Mureșan Teodor - și împreună cu alți frați care s-au dedicat acestei lucrări, au făcut ca în numai șase luni casa de rugăciune să fie inaugurată, eveniment care a avut loc în luna octombrie a anului 1975.
Da, Domnul ne-a ajutat ca prin puterea Duhului Sfânt, biserica să crească de la 400 de membri majori câți au fost la inaugurare, până la numărul de 1600, plus copiii și aparținătorii, care se ridică la același număr la sfârșitul anului 1989.
După schimbările politice de la sfârșitul anului 1989, biserica FILADELFIA a avut o orientare proprie în ceea ce privește plantarea de biserici, prin deschiderea a noi case de rugăciune în localitățile în care credincioșii aparțineau acestei biserici. În acest fel, pe lângă cele șapte filiale existente în 1989, s-au deschis case de rugăciune în Becicherecul Mic, Beregsău, Sânmihaiul German, Giroc, Urseni, Vucova, Giarmata Vii, Bencecul de Jos, Uliuc, Voiteni, Moșnița nouă, Remetea Mică și Fibiș.
Prin deschiderea acestor noi biserici la sate, ca și prin deschiderea altor biserici în orașul Timișoara, aproximativ 500 dintre membrii bisericii, împreună cu familiile lor, s-au transferat de la biserica Filadelfia, stabilindu-se în ele. Tot în această perioadă au emigrat aproximativ 400 de membri ai acestei biserici împreună cu familiile lor.
În tot acest timp însă, Domnul a chemat la mântuire alte suflete, astfel că în prezent, în biserica Filadelfia sunt 600 de membri și tot atâția aparținători și copii.
Toate acestea însă au necesitat investiția unui potențial spiritual, uman și mai cu seamă material important. Iată de ce biserici ca cea din Vucova, Moșnița Nouă, Moșnița Veche, Chișoda, Sânmihaiul Român, Cerneteaz, Giarmata Vii, Utvin, Becicherecul Mic, Urseni și Voiteni și-au construit case noi de rugăciune, fiind ajutate atât în plan material cât și prin asistență spirituală de biserica mamă.
Cei ce asigură această lucrare, atât în biserica noastră cât și în acelea dintre filiale care au nevoie, sunt, în afară de cei trei pastori, Leontiuc Constantin, Crașovan Cornel și Leontescu Ticu, frații prezbiteri Popan Victor și fratele diacon Avram Veveriță. De asemenea, în bisericile din acest sector, sunt frați care îndeplinesc slujba de prezbiteri, diaconi, sau conducători de biserici. Copiii din biserică participă la Școala Duminicală, unde cele cinci clase sunt coordonate de surori bine pregătite, al căror aport la învățarea Bibliei de către cei mici este foarte important. Tineretul bisericii participă Vineri seara la un program ce cuprinde închinarea în rugăciune, cântare, și studiu biblic.
Credem că în spatele lucrărilor din Biserica Filadelfia a stat și stă călăuzirea Duhului Sfânt și puterea lui Dumnezeu. De aceea spunem cu toții împreună cu psalmistul: „Nu nouă Doamne, nu nouă ci Numelui Tău slavă.” Amin!